ALEXANDRU CEL MARE SI BUCEFAL, LEGENDARUL SAU CAL( partea I)

Filip al II-lea nu era foarte încântat de fiul său Alexandru. Era un băiețaș prea pios, prea iubitor de carte și mult prea atașat de mama sa. Aceste lucruri nu erau demne de un urmaș al unui războinic desăvârșit cum era Filip. O întâmplare memorabilă a făcut însă ca situația să se schimbe.

Presupusă urnă și coroană funerară a lui Filip al II-lea

Pe când avea Alexandru 12 ani, ne povestește Plutarh, un negustor de cai tesalieni, Filonicos, îi aduce lui Filip un cal pe nume Bucefal, “Cap de Bou” adică, un superb armăsar negru, de talie excepțională, cu o pată albă în frunte, iar pe șold una în formă de cap de bou (ne spune Pseudo-Calistene), de unde ei se trăgea și numele. Cerea pe el 13 talanți (Plutarh) sau 16 (Pliniu), preț ridicat, asta dovedind cât de frumos era. Filip îl ia pe Alexandru la terenul de călărie unde trebuia să fie testat animalul, dar spre dezamăgirea asistenților, Bucefal era prea sălbatic pentru a fi călărit. De fiecare dată când se apropia cineva se cabra imediat amenințător. Filip, supărat, dă ordin să fie dus de acolo. Tânărul Alexandru spune cu mult curaj: “Ce mai cal pierd din cauza lipsei lor de experiență și a fricii.” Filip îl ocărăște și îi spune să nu-i mai critice pe cei mult mai experimentați ca el, de parcă el s-ar fi priceput să stăpânească un cal.

- Fără îndoială, spune Alexandru, aș conduce mai bine ca ei acest cal.

- Foarte bine, poți încerca, răspunde Filip cu zâmbetul pe buze, dar dacă nu reușești care va fi pedeapsa îngâmfării tale?

- Voi plăti prețul calului, afirmă prințul.
                                                                                                  postat de Eliza Dalvaru